1. Productie
- sa utilizeze programe ale computerului
- sa sorteze materiale
- sa faca ordine pe birou
2. Social
- Sa salute la venire si la plecare
- Sa ceara informatii
- Sa ofere informatii la cerere
- Sa initieze o conversatie
- Sa asculte
- Sa pastreze o distanta adecvata
- Sa discearna intre persoanele pe care le poate atinge si pe care nu. Sa discearna intre felurile adecvate de atingere si cele inadecvate.
3. Transport
- Sa utilizeze liftul
- Sa utilizeze mijloacele de transport in comun ( sa aleaga autobuzul corect, sa coboare la statia potrivita, sa se tina de bara)
- Sa respecte semnele de circulatie
- Sa astepte la coada
- Sa ajunga pana la serviciu, magazin, acasa.
Patru comportamente de duc la excludere:
- igiena
- comportament sexual
- obiceiuri alimentare
- abilitati de a folosi toaleta
Controlul instructional se refera la probabilitatea ca cerintele profesorului sa determine la elev/ copil comportamentul dorit.
1. Arata copilului ca tu esti cel care controleaza cand primeste recompensele.
2. Arata-i copilului ca esti amuzant, fa ca interactiunea sa fie placuta, astfel incat sa-si doreasca cat mai mult compania ta. Asociaza-ti puternic prezenta cu recompensele.
3. Arata-i copilului ca poate avea incredere in tine, ca vorbesti serios. Daca ii dai o sarcina, asigura-te ca primeste recompensa numai dupa ce o realizeaza, fie si cu prompt.
4. Arata copilului ca indeplinirea cerintelor tale ii aduce beneficii si ca e cel mai bun mod de a obtine ce isi doreste. Da copilului sarcini usoare cat de des posibil si recompenseaza puternic decizia lui de a coopera, asociind-o cu experiente placute.
5. La inceputul castigarii controlului instructional, recompensati fiecare raspuns pozitiv, pentru a trece mai tarziu la rate variabile de recompensare.
De ex,
daca iti propui sa oferi recompensa dupa 10 raspunsuri, uneori ofer-o dupa 5-6,
alteori dupa 14 – 15 raspunsuri, astfel in cat media sa fie de 10 raspunsuri.
Copilul nu trebuie sa stie niciodata cand urmeaza sa primeasca recompensa.
Amesteca sarcinile grele cu sarcini usoare. La inceputul
procesului de invatare, procentul trebuie sa fie de 20% sarcini dificile si 80%
sarcini usoare. Pe masura ce copilul progreseaza, puteti creste procentul
sarcinilor dificile, fara a depasi
proportia de 50%.
6. Demonstreaza copilului ca ii cunosti prioritatile, asa cum le cunosti si pe ale tale. Aplica niveluri diferite de recompensare pentru raspunsuri de calitate diferita (recompense mici pentru raspunsuri partiale, la cerinte deja masterate sau pentru raspunsuri promptate si recompense mari pentru raspunsuri indepedente, corecte, la itemi cu un anumit nivel de dificultate).
7. Arata-i copilului ca ignorarea instructiunilor si raspunsurile nepotrivite NU SUNT URMATE DE NICIO RECOMPENSA. (Robert Schramm)
Teoria mintii reprezinta abilitatea de a atribui stari mentale – credinte, intentii, emotii, dorinte, cunostinte – propriei persoane, dar si celorlalti, si de a intelege ca ceilalti au stari mentale diferite fata de ale noastre. Asadar, lipsa acesteia, este opusul unei inteligente emotionale ridicate. Lipsa ei este un semn al unui caz patologic, fiind foarte des intalnita atunci cand avem de-a face cu boli psihice, precum autismul, schizofrenia, ADHD sau abuzul de alcool.
Cu alte cuvinte, teoria mintii, la fel ca si inteligenta emotionala, reprezinta capacitatea de a intelege ca ceilalti gandesc altfel decat noi si ca ideile noastre nu sunt un adevar universal valabil.
Sursa: http://www.7p.ro/default.aspx?PageID=1526#ixzz2vBKe984g
Videoclipul prezinta comparativ comportamentele unor copii cu varsta de 1 an, unii cu o dezvoltare tipica, ceilalti cu autism.
Joc cu componenta sociala
Copilul tipic:
- ii implica pe ceilalti in jocul sau
- demonstreaza joc simbolic semnificativ si adecvat situatiei
- impartaseste bucuria, zambind persoanelor
- se sincronizeaza cu ceilalti, prin imitatie.
Exemplu: Copilul a ales sa se joace cu mingile. O implica imediat pe doamna in jocul sau. Se preface ca bilele sunt mancare si ii ofera doamnei o inghititura. Intelege ca mancarea, lingurile, farfuriile si mancatul sunt corelate. Desi este implicat in jocul simbolic, ramane simultan atent la persoanele din jur, este interesat sa integreze interactiunea sociala in jocul lui, asa ca ii ofera doamnei lingura cu mancare. E capabil sa fie atent simultan, la doamna, la papusa si la pretinsa mancare. Impartaseste cu doamna bucuria de a se juca, privind-o si zambindu-i. Dupa ce doamna pretinde ca mancarea e fierbinte, copilul include aceasta idee in joc.
Apoi, imita actiunile doamnei cu presupusul ruj. Asta il ajuta sa dobandeasca noi abilitati de joc si, in acelasi timp, sa se sincronizeze cu actiunile celorlalti.
Copilul cu autism:
- manifesta un interes puternic si neobisnuit pentru telefon. Nu impartaseste cu ceilalti bucuria de a se juca cu telefonul. Desi il duce la ureche, nu demonstreaza joc creativ cu telefonul. Nu le ofera telefonul celorlalti, sa se joace, la randul lor. Nu isi priveste mama atunci cand aceasta incearca sa-i distraga atentia de la telefon.
- nu interactioneaza cu ceilalti in timpul jocului, nu ii priveste si nu le zambeste.
- nu raspunde la nume
- desi ii place sa fie gadilat, nu se uita la mama lui, pentru a impartasi bucuria. Nu incearca sa comunice cu mama pentru a continua jocul.
Interactiune sociala
Copilul tipic:
- are atentie impartasita. In timp ce exploreaza jucaria noua, ramane atent si la persoanele din jur.
- este implicat in interactiunea sociala. Se intoarce spre mama, sa se asigure ca si ea vede jucaria, impartaseste. Demonstreaza intelegerea semnificatiei gestului femeii de a arata cu degetul, privind imediat stickerul. Se uita apoi la un alt sticker, pe care femeia i-l aratase mai devreme. Participa, nonverbal, la subiectul de "conversatie" propus de femeie, aratand, la randul sau, stickerul.
- combina privirea, vocalizarea si gesturile in comunicare.
Copilul cu autism:
- flutura mainile atunci cand se bucura ca primeste baloane. Nu il priveste pe barbat pentru a-si impartasi bucuria.
- nu raspunde la nume
- nu raspunde la solicitarile celorlalti de atentie impartasita. Desi se uita la degetul barbatului, nu urmareste cu privirea in directia in care barbatul ii arata.
- nu se implica in interactiunile sociale.
Comunicarea adecvata si impartasirea bucuriei
Copilul tipic:
- isi muta privirea de la jucarie la persoana, pentru a impartasi atentia. Impartaseste bucuria cu mama, atunci cand se intoarce sa ii arate jucaria, apoi, impartaseste bucuria cu femeia din fata, privind-o si zambindu-i. De asemenea, o recunoaste pe doamna ca sursa de ajutor. Solicita ajutorul clar si eficient, combinand contactul vizual, gesturile si vocalizarea intr-o comunicare cu sens, semn al unei dezvoltari sociale si comunicationale sanatoase.
Copilul cu autism
- excesiv de concentrat asupra jucariei, nu mai interactioneaza cu oamenii din jur. Exploreaza jucaria intr-un mod neobisnuit: o arunca pe masa si o priveste cum se misca. Cand jucaria se opreste, nu foloseste contactul vizual, gesturi sau vocalizarea pentru a cere ajutorul.
- prezinta o incordare neobisnuita a corpului si a gurii.
- nu impartaseste bucuria.
- Chiar daca doamna ii vorbeste, nu ii arata niciun interes. Nu intelege ca prin gestul ei de a intinde mana se ofera sa-l ajute. Nu se uita la doamna sau la mama, sa vada daca si ele privesc jucaria cu care el se joaca ( nu impartaseste).
2-3 ani
Isi pune jucariile in cutie.
Pune carti pe raft.
Pune hainele murdare in cosul de rufe.
Duce gunoiul.
Aduce lemne pentru foc.
Impacheteaza rufele spalate
Asaza masa.
Aduce servetele.
Matura podeaua.
4-5 ani
Hraneste animale.
Sterge lichide pe care le-a varsat.
Pune jucariile la loc.
Isi aranjeaza patul.
Face ordine in camera lui / dormitor.
Uda florile.
Sorteaza tacamurile curate.
Pregateste gustari simple.
Da cu aspiratorul.
Curata masa din bucatarie.
Sterge farfuriile si le pune la loc.
Dezinfecteaza clantele.
6-7 ani
Aduna gunoiul.
Impatureste prosoape.
Sterge podeaua cu mopul.
Goleste masina de spalat vase.
Imperecheaza sosetele curate.
Pliveste gradina.
Grebleaza frunzele.
Curata cartofi sau morcovi.
Face salata.
Inlocuieste rola de hartie igienica.
8-9 ani
Pune vasele in masina de spalat vase.
Schimba becuri.
Spala lenjeria.
Atarna/impatureste hainele curate.
Sterge praful de pe mobila.
Spala curtea interioara.
Pune alimentele la locul lor.
Bate/amesteca ouale.
Coace prajituri
Plimba cainele.
Matura terasa.
Sterge masa.
10-11 ani
Curata baia.
Aspira covoare.
Curata blatul de bucatarie.
Face curatenie in bucatarie.
Prepara o mancare simpla.
Tunde iarba.
Aduce corespondenta.
Coase lucruri simple (nasturi, tiv).
Matura garajul.
Peste 12 ani
Spala / Aspira masina
Tunde gardul viu.
Vopseste / varuieste.
Merge la cumparaturi.
Gateste un pranz intreg.
Coace paine / tort.
Repara lucruri in casa.
Spala ferestrele.
Calca haine.
Are grija de fratii mai mici.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
