Unul din copiii cu care lucrez a descoperit azi ca si el poate pune intrebari, nu e asta dreptul meu exclusiv. Si a inceput sa ma cam imite.
El: - Ce este dulapul?
Eu: - Un obiect de mobilier.
El: Bravo!
Si, fara sa tina cont ca i-am raspuns fara prompt, m-a mai intrebat o data, sa se asigure c-am masterat:
- Ce este dulapul?
Si tot asa am tinut-o in raspusuri
masterate:))
La un moment dat, a uitat sa ma laude si i-am atras atentia:
- Dar nu mi-ai mai spus bravo...
La care el:
-Cati ani ai tu?
