Nu cred că există declarație de dragoste mai frumoasă pe care să o poată face un părinte copilului său.
Nu cred că există declarație de dragoste mai frumoasă pe care să o poată face un părinte copilului său.
Să-i arătăm copilului cât mai des afecțiune, atenție și apreciere, prin gesturi și cuvinte, fără să ne fie teamă că suntem ridicoli sau că își va lua nasul la purtare din acest motiv, Nu oferiți, insă, gesturi și cuvinte de afecțiune imediat după ce copilul s-a purtat urât, deoarece se va simți recompensat pentru fapta sa indezirabilă și o va repeta.
Să fim un exemplu bun pentru copilul nostru.
Copilul învață mult prin observație și imitație, iar părinții sunt primele și cele mai importante modele din viața sa. Dacă noi ne stăpânim furia, și el va învăța cum să se stăpânească, dacă noi vorbim urât, la fel va face și el. Să nu ne transformăm în lupi moraliști, ci să facem noi inșine tot ceea ce solicităm și așteptăm de la copilul nostru.
Să fim consecvenți, blânzi, fermi și previzibili
Copilul are nevoie să știe la ce să se aștepte din partea voastră, care sunt regulile casei. Are nevoie de părinți care știu ce vor de la el, blânzi și siguri pe ei, care nu-și schimbă din mers opiniile, regulile, așteptările. Ambii părinți trebuie să aibă aceleași cerințe și așteptări din partea copilului si să-i aplice aceleași reguli și tehnici disciplinare. Altfel, se naște confuzie.
Să nu pedepsim copilul direct proporțional cu enervarea pe care ne-a provocat-o, ci cu gravitatea faptei / atitudinii/ comportamentului său. Nu pedepsiți aceeași faptă de două ori. (ex. inițial îi spui ca nu are voie la tv in seara respectiva pentru că nu și-a scris temele pentru a doua zi și în week-end îi spui că nu-l mai iei in oraș tot pentru că nu și-a scris temele in ziua de miercuri.
Să ne străduim să fim o companie plăcută pentru copil
Material preluat din cartea "Si tu poti fi Supernanny" de Irina Petrea, editura Trei
Sancționează comportamentele și atitudinile indezirabile just și prompt, de cele mai multe ori lăsându-l pe copil să suporte consecințele naturale și logice ale faptelor sale. Copilul are dreptul să își exprime în mod civilizat opiniile, este încurajat să ia decizii și să-și asume responsabilități.
Chiar și atunci când este sancționat, se simte iubit de părinte, știe că a meritat sancțiunea, înțelege unde a greșit, învață cum să procedeze corect pe viitor.
Cine poate calcula cât din ceea ce reprezintă un copil, în toată complexitatea lui de om în devenire, poate fi reflectat de media dintre nota la proba de limba română şi cea la proba de matematică?
Fiecare părinte are privilegiul şi datoria să îşi vadă copilul aşa cum nimeni nu îl mai poate vedea, să sesizeze acele subtilităţi ale personalităţii lui aşa cum nimeni nu o mai poate face pe această lume. Să îi descopere calităţile aşa cum nu mai este nimeni în stare, să îi ştie slăbiciunile ascunse de ochii multora. Doar în acest fel îl poate ajuta să înveţe cum să nu se lase zdrobit de eşecuri şi să nu se lase îmbătat de victorii.
Articolul complet aici
Puţini suntem dintre aceia care le amintim copiilor noştri sau nouă înşine, că dincolo de numele şi agoniseala noastră, de notele din carnet şi admiraţia publică, există o substanţă morală şi spirituală, singura capabilă să dea „aromă şi gust” individului din noi. Am avut copii în clasă care au protestat vehement când am îndrăznit să spun că medaliile şi ambiţiile trebuie să rămână „pe coajă”.
Citeste mai mult: adev.ro/npf3fn
Cum să ne motivăm copilul să învețe:
Dacă opiniile tale despre învățătură se rezumă la n-are importanță câtă carte știi, ci câți bani știi să faci...
Dacă ești de părere că prea multă carte te prostește...
Dacă râzi a nu mai spune! când școlarul tău îți explică ceva cu toată seriozitatea, bazat pe cele învățate la școală, studii și observații proprii, ori dacă i-o tai scurt cu un taci, măi, de când învață oul pe găină...
Dacă nu discuți cu copilul tău despre școală, despre ce îi place lui acolo, despre colegii, notele, eforturile, temerile, problemele și satisfacțiile sale...
Dacă te arăți lipsit de respect față de învățătorul, dirigintele și profesorii lui și vorbești urât la adresa lor...
...să nu te aștepți ca școlarul tău să aibă o atitudine favorabilă față de școală, nici rezultate bune la învățătură, ci probleme.
Beneficiile participării active la ore
Participarea la activitățile de la clasă îl ajută pe elev:
- să fie mai atent la explicațiile profesorului și să le înțeleagă mai bine.
- să își exprime opiniile, să contribuie la desfășurarea discuțiilor.
- să îndeplinească sarcinile din clasă
- să formuleze întrebări și să răspundă la întrebări
- să solicite ajutor
- să valorifice optim timpul petrecut l școală.
Consecințele unei slabe participări la ore:
- performanțe școlare scăzute, reflectate în note și calificative slabe.
- probleme la efectuarea temelor pentru acasă
- probleme disciplinare (copilul distrage atenția colegilor, întrerupe lecția, se ceartă cu profesorii).
De cele mai multe ori, un elev care nu este activ la ore, are un interes scăzut pentru școală și, cel mai adesea, dacă nu beneficiază de eforturile conjugate ale familiei și cadrelor didactice, o va abandona curând.
Participă la discuțiile de la clasă?
Își îndeplinește sarcinile de lucru individual la ora?
Ridică mâna pentru a răspunde la întrebările pe care le adresați clasei?
Dacă îi cereți să răspundă, cât de des se întâmplă să răspundă corect?
Vă pune întrebări legate de materia predată?
Vă cere explicații și îndrumări suplimentare la lucrul individual?
Cât de des deranjează ora? Cum? Singur? Împreună cu altcineva?
Este atent la răspunsurile colegilor? Se întâmplă să corecteze răspunsurile incorecte sau incomplete?
Irina Petrea